Revista La Flamenca Interviu Manuela Carrasco și Maha Akhtar - Revista La Flamenca
Interviu: Manuela Carrasco și Maha Akhtar
Revista La Flamenca: Revista nr. 19/an 2007 ianuarie februarie. Fotografii: Fidel Meneses
„Arhiducesa duendei” gătește Romalí și de aceea strada Rodrigo de Triana nu miroase ca de obicei. Manuela pregătește saltea pentru această nouă lucrare alături de Maha Akhtar, o dansatoare hindusă de kathak care locuiește la jumătatea distanței dintre Sevilia și New York. Două femei cu un aspect deosebit, între care se ghicește o rudenie foarte strânsă. Doar locul nașterii îi separă, deoarece observând mișcările lor, ipostazele lor, modul lor de a se explica, se vede repede că ambele sunt ramuri ale aceluiași trunchi. A vorbi cu ei este într-adevăr o călătorie înapoi în timp pentru a retrăi exodul unui popor și întâlnirea, secole mai târziu, a aceleiași familii separate atunci de propriul instinct nomad. Acum se îmbrățișează din nou pentru a provoca arta și pentru a ne pune părul pe cap. Manuela ne asigură că aspiră „să unească India cu Andaluzia”, că Romalí este „o modalitate de a reveni la rădăcinile ei” și de a ne arăta că „viitorul nu este în fuziune”. Maha spune că „în kathak sunt rădăcinile flamenco-ului”. Cine a spus că goblinul nu există? Am văzut-o. El a venit din mâna a două femei și am ajuns să-l intervievăm. Aproape că l-am atins cu degetele. În camera unei săli de repetiții. În Triana ...
Nu v-ați gândit pentru o clipă că poate este scris undeva că într-o zi vă veți întâlni și veți susține un spectacol împreună? Care a fost legătura dintre voi?
Maha: Fac dans clasic hindus de mulți ani și, la un moment dat, mi-am dat seama că am multe lucruri, cum ar fi ritmul, în comun cu flamenco. Facând cercetări, am văzut cum seguiriya flamandă era foarte asemănătoare cu cea hindusă. S-au schimbat doar accentele, care erau în locuri diferite, din moment ce mai avem o măsură. Treisprezece în loc de doisprezece. Cred că acestea sunt rădăcinile flamenco-ului din India. Știți că țiganii vin din nordul țării mele ... și kathak este dansul clasic de acolo.
Manuela: Da, ei bine, ritmul, plasamentele ... sunt mai mult sau mai puțin la fel. Vrem să-i învățăm pe oameni, nu că flamenco vine din India, ci că există multe lucruri în comun.
Dar cum te-ai întâlnit cu adevărat?
Maha: Un prieten comun mi-a prezentat-o pe Manuela și am vorbit cu ea, i-am spus despre idee și a fost bine cu ea. Am mai cunoscut-o după nume, reputația ei artistică, desigur, dar nu intim. Prima dată când am vorbit despre ideea lui Romali a fost în săptămâna trecută.
Deci, știați flamenco? Nu există nimic care să vă unească cu Spania înainte?
Maha: Ei bine, bunica mea era din Malaga. Se numea Anita Delgado și era bailaora. S-a căsătorit cu un maharaja și a plecat în India. Există o carte numită Pasión India, un mare succes aici în Spania, care spune povestea ei. Penelope Cruz a cumpărat drepturile și urmează să facă un film.
Deci, în ce constă participarea lui Maha la Romalí?
Maha: Sunt un pic din strămoșul Manuela, care a venit din India acum cinci sute de ani.
Ce vrei să spui atunci?
Manuela: Uite, ca să-ți faci o idee, dacă noi țiganii venim din India, înseamnă că rădăcinile noastre vin de acolo. Vrem să subliniem acest lucru. Dă-i acest sens.
Romalí se dezvoltă, apoi, în jurul unui scenariu argumental. Și scenic, ce abordare ai dat?
Manuela: Coregrafia și punerea în scenă a dansurilor sunt eu, iar Ramón Oller va regiza scena. Maha și fetele, împreună cu muzicienii lor, vor fi îmbrăcați în hinduși. Și noi, ceilalți, foarte flamingo, foarte flamingo.
Observ că pantofii pe care îi poartă Maha sunt cei obișnuiți aici. În India dansezi și cu acest tip de pantofi?
Maha: Nu, se face cu clopote pe picioare. Dar se întâmplă ca, astfel încât publicul să asculte mai bine și să poată compara timpul pe care îl marcez, îl fac cu pantofii de aici.
În ceea ce privește programul și secvențierea scenică, în ce număr se manifestă această întâlnire culturală?
Manuela: În orice moment. De exemplu, spectacolul începe cu o bulería romantizată, care iese în dans Maha. Apoi intru și îl termin. Pentru ca publicul să vadă că nu există nicio diferență între cele două dansuri.
Maha: Ne alăturăm celor doi în seguiriya, pentru că este cel mai apropiat dans dintre cele două culturi.
Manuela, compania ta are un background foarte clar. Este clar că îl aveți foarte clar. Chitarele au o intenție foarte caracteristică pentru dansul lor. Canta se potrivește perfect ... Dar, pentru această ocazie, vor fi aceiași artiști?